Bade, cum ai fost cu mine
Să nu fii cu nime-n lume,
Ne-am iubit și ne-am cântat,
O lume ne-o ascultat.
Nu căta-n lună și-n soare
Ca să-mi afli-asemănare,
Iubești, bade, chipul meu
Și d-aia mă cauți mereu
Și în mândre și-n cântări,
Și-n dezmierd, și-n supărări.
Nu-i bine bădiț-așa,
Măi rău îți strici inima,
Dar și eu fac tot ca tine,
Nici nu vreau să-mi fie bine,
Că de-i răul de la tine
Parcă tot îmi face bine.
Sensul versurilor
Cântecul exprimă o dragoste profundă și reciprocă, dar și o suferință împărtășită. Ambii parteneri sunt conștienți de efectul negativ al acestei relații asupra lor, dar paradoxal, găsesc o formă de consolare chiar și în durerea provocată de celălalt.