Vezi, măi bade, ce-am ajuns
Din atâta drag ce-am strâns?
Să ne dușmănim așa,
Să ne stricăm inima.
Și-acum în minte îmi vin
Vorbele de sub băgrin,
Când ne-am zis că ne iubim
Și nu ne mai despărțim.
Tu-ai fost, bade, steaua mea
Și-eu am fost numai a ta,
Te-am iubit și ți-am iertat
Ce nimeni n-ar fi răbdat,
lângă suflet te-am purtat,
M-am topit de al tău drag.
Sensul versurilor
Piesa exprimă regretul și dezamăgirea după o relație intensă care s-a destrămat. Naratorul reflectă asupra promisiunilor făcute și asupra sacrificiilor făcute în numele iubirii, culminând cu sentimentul de pierdere și topire în dragostea celuilalt.