Bat-o norocul de soartă
Cum te duce, cum te poartă,
Desparte surori de frați
Și trăiesc înstrăinați.
Pleci să te îmbogățești,
Dar nu știi ce scump plătești,
Să plângi dorul după frați,
Lași părinți îndurerați.
Îi porți în suflet cu dor
Că-i lași fără ajutor,
Se uită pe drum și-așteaptă
Să te mai întorci vreodată.
Le mai trimiți câte-o carte
C-așa-i când trăiești departe,
Îi vezi la cinci ani o dată,
Pleci și-i lași plângând în poartă.
Până-ntorci din țări străine
N-ajungi nici la-ngropăciune,
Mor neamuri și mor părinți
Și n-ajungi nici la morminți
Și-ți pare rău viața toată
Că n-ai ales altă soartă.
Sensul versurilor
Piesa descrie durerea și regretul unei persoane care a plecat de acasă în căutarea unei vieți mai bune, dar ajunge să piardă legătura cu familia și să regrete alegerile făcute. Accentul cade pe dorul de casă și pe pierderea ireversibilă a momentelor petrecute cu cei dragi.