Vai săraci dușmani,
Mulți și-or pierde ciucuri.
Codrule, codrule drag.
Pe podul Sătmarului,
De dorul Ardealului.
Codrule, codrule drag.
Suie dușmani pe deal,
Să se uite în Ardeal.
Codrule, codrule drag.
Să vă dați de pe cal jos!
Că Ardealul nu-i a vost.
Codrule, codrule drag.
Vrutor ei să poruncească,
Iar în Țara Românească.
Codrule, codrule drag.
Poruncească în țara lor,
Asta-i a românilor.
Codrule, codrule drag.
Poruncească în țara lor
Asta-i a românilor
Codrule, codrule drag
Sensul versurilor
Piesa exprimă un sentiment patriotic puternic, avertizând dușmanii să nu încerce să cucerească Ardealul, care aparține românilor. Codrul este invocat ca martor și simbol al apartenenței.