Astea sunt pagini dintr-un jurnal, pe care îl aveam când eram pustan
Când vecinii mei dragi trăiau, și ei ne împrumutau cu bani
Aveam un singur vis, bucățica mea de paradis
Și mă întrebam mereu, cât p**a mea să mai rezist?
Când era rău, făceam rău și totu’ mergea rău
Nu știam să țin capu’ sus cu atâtea pe capu’ meu
Eram un derbedeu, în primii ani vechime
Și mă gândeam mereu la mulți, mai derbedei ca mine
Tu când ziceai că te culci eu rămâneam până târziu
Fumat, davat sau beat muci mă chinuiam să mai scriu
Un cuvânt, o strofă, o piesă, vorbeam pentru mulți
Considerați atunci impulsionat de chef să-i asculți
Ne criticai, dar nu ne ajuta-i cu nimic
Și poate d’asta am simțit că am fost născut să reprezint
De la periferie din zona de sud se știe
Pe cei care poartă ce zic în suflet pe veșnicie
Refren x2:
Acestea sunt probabil, pentru tine ultimele file
Că am trecut prin multe rele dorind să ne fie bine
Ce simțim acum? după atâta drum, cât dintre toate
Că doar strada ne-a făcut să nu ne mai temem de moarte
Suntem deja prea mulți născuți sub aceiași stea
Și se nasc mulți ce vor avea aceiași soartă ca a mea
Tu îi vei vedea prin multe locuri scări de blocuri
Consumând aceleași droguri, și alcool, în aceleași moduri
Tu nu poți înțelege, nimeni nu vrea să plece
dar toți o facem într-o zi, nimeni nu poate știi unde
D’asta mă speria gândul, mă supărau multe
Când toate grijile mărunte începeau să mă inunde
Vasele de sânge mai aveau puțin și plesneau în cap
Când vedeam că venele…, eram spart de mult timp defapt
Mi-am stricat copilăria, stând pe gard cu ochii închiși
Într-un fals paradis mi-am ucis fiecare vis
Orice compromis făcut atunci naște regrete acum e trist
Am înțeles prea bine toți, atunci ce ne-au împins
Sau mai bine zis, cine a mai fost de vină
Că ne-am scris destinul cu seringi pline cu h*****ă
Acum, dacă mai știi, atunci arătați dinți
Mulți au renunțat să creadă că o să ne ierte părinții
Așa că tu mai bine ține-ți copii departe de stradă
Că dacă nu știi să explici, nu vor putea să înțeleagă
Refren x2:
Acestea sunt probabil pentru tine ultimele file
Că am trecut prin multe rele dorind să ne fie bine
Ce simțim acum după atâta drum cât dintre toate
Că doar strada ne-a făcut să nu ne mai temem de moarte
Sensul versurilor
Piesa descrie viața grea de pe stradă, cu regrete legate de alegerile făcute în trecut și impactul asupra copilăriei. Vorbește despre dependență, pierderea inocenței și sentimentul că strada a fost singurul loc unde au găsit un sens, dar și despre teama de moarte.