Cum se pierde luna
Când o prinde ceața
Pe noi, puișor,
Ne-a-ndepărtat viața,
Ne-am înstrăinat
Pe-un loc nu suntem
Și trăim iubirea
Ca pe un blestem
Și se duce vremea
Și noi suferim,
Unul fără altul
Nu știm să trăim.
Amândoi am vrut
Să luptăm cu soarta,
Eu să-mi văd de viață,
Tu să fii cu alta,
În zadar e chinul
Și toată durerea,
Să stăm despărțiți
Nu avem puterea
Și se duce vremea
Și noi suferim,
Unul fără altul
Nu știm să trăim.
Dragostea ne cheamă,
Ne vrea înapoi
Să trăim iubirea
Cum știm doar noi doi,
De-am găsi puterea
Altui început,
Să-nnodăm iubirea
De unde s-a rupt,
Dar trecută-i vremea
Pentru amândoi
Și-i cruntă durerea
Ce-o purtăm în noi,
Dar trecută-i vremea
Și noi suferim,
Unul fără altul
Trebuie să trăim.
Sensul versurilor
Piesa descrie durerea unei despărțiri și regretul că nu se mai poate repara relația. Ambii parteneri suferă și realizează că nu pot trăi unul fără celălalt, dar timpul pentru o reconciliere a trecut.