Frunzuliță, foi sub prun,
Am un drăguț, nu vi-l spun,
Că vi l-am mai spus o dată
Și-am ajuns la judecată,
Toți la rând m-ați judecat
Și-ați zis c-am făcut ce-am făcut
C-am iubit ce mi-o plăcut?!
Merg pe drum și mă gândesc
Cum să le mai potrivesc,
Să fac ce mi-o fi pe plac,
De gura lumii să scap,
Fir-a’ dracului de lume,
Că pe mine m-ai pus bine,
Ce-ai făcut, ce n-ai făcut,
Numai de rău m-ai vorbit.
Nu-mi pasă, lume, de tine
Că nu tu mă ții pe mine,
Nu muncești în locul meu
Și nu mă ajuți la greu,
Să mă vorbești cum ai vrea,
Nu-mi pasă de gura ta,
Îmi fac viața cum vreau eu,
N-o fac după placul tău.
Refren:
De-aș trăi cum zice lumea
Eu m-aș topi ca lumina,
Dar fac ce mă taie capul,
N-are ce-mi face nici dracu!
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorința de a trăi după propriile reguli, ignorând judecățile și așteptările societății. Vorbitorul refuză să se conformeze normelor impuse, preferând să-și urmeze propriul drum, chiar dacă asta înseamnă să fie criticat.