În luncă la Izverna
Mă-ntâlni cu neicuța
În luncă la Izverna
Mă-ntâlni cu neicuța.
Se face că nu mă vede
Dar din ochi nu m-ar mai pierde
Se face că nu-i e drag
Dar eu știu că-i sunt pe plac
Se face că nu mă vede
Dar din ochi nu m-ar mai pierde
Se face că nu-i e drag
Dar eu știu că-i sunt pe plac.
L-întrebai că ce mai face
El îmi spune să-i dau pace
L-întrebai că ce mai face
El îmi spune să-i dau pace.
Că-s muiere cu bărbat
Și s-aud vorbe prin sat
Făcui rău mă măritai
Și de neicuța uitai.
Neicuță nu-i chiar așa
Că și eu m-oi mărita
Neicuță nu-i chiar așa
Că și eu m-oi mărita.
Lângă tine la Presnea
Și ți-oi rupe inima
La Presnea ori la Costești
După mine să tânjești
Lângă tine la Presnea
Și ți-oi rupe inima
La Presnea ori la Costești
După mine să tânjești
Sensul versurilor
Cântecul descrie o întâlnire secretă și tensionată între doi foști iubiți. Fata îi reproșează indiferența, amintindu-i că s-a măritat cu altul, dar îl amenință că se va căsători și ea, pentru a-l face să sufere.