Am avut o viață cum mulți nu gândesc
Le-am făcut pe toate ce să povestesc
Am avut câștiguri și-am stricat averi
Nu se poate mai mult ca să ștergi x2.
Ref: Nu-s cărunt degeaba, nu degeaba-s alb
Mi-am trecut prin viață, știu pe unde să calc
Oamenii se schimbă, faptele rămân
Faptele ce-arată cât ai fost de bun x2.
Mi-ai dat, Doamne, în viață, mi-ai dat prieteni buni
Oameni ce pe față m-or țucat pe mâini
M-or periat pe haine, m-or pus în pahar
Dar în suflet îmi doreau amar x2.
Ref x2.
Nu-i mai bună ziua la omul bătrân
Șapte ani de-acasă tot mai rar se țin
Eu ca voi am fost, dar voi nu știți
Dacă ajungeți ca mine să fiți x2.
Ref x2.
Cine mă iubește cu mine o rămas
Nu numai la bine, dar și la necaz
Mult îți trebuie în viață ca să crești un pom
Mult îți trebuie să cunoști un om x2.
Ref
Sensul versurilor
Cântecul reflectă asupra unei vieți trăite cu bune și rele, cu câștiguri și pierderi. Vorbește despre importanța prietenilor adevărați și despre lecțiile învățate odată cu trecerea timpului, subliniind că aparențele pot fi înșelătoare.