Aștept ziua, Doamne,
Când va tremura pământul
Sub lumina Ta preasfântă
Și va bate vântul!
Aștept ziua
Când va cădea foc din cer
Și vor arde necurații
Sub îndemnul Tău prosper!
Vezi Tu, Doamne,
Ce-ai creat și ai iubit
Ți-a-nchinat o vreme lungă
Iar acum te-a părăsit.
Frica Ta ei au uitat-o,
De rugat s-au lepădat,
Iar cuvântul Tău cel bun
Au distrus-o, Te-au trădat.
Aștept ziua
Când noi, fii Tăi adevărați,
Ce bocim și sărăcim,
Vom fi martori neînfricați!
Bucuros voi fi eu, Tată,
Când din ceruri o să cadă
Fulgere și meteorii
Și infernul o să-i roadă!
Și când le-oi vorbi, stăpâne,
Vor surzi ca niște zmei.
Revelându-Te vei spune:
– M-ați trădat, copii Mei!
Sensul versurilor
Piesa exprimă așteptarea judecății divine asupra celor care au trădat credința. Vorbitorul își exprimă devotamentul față de Dumnezeu și anticiparea pedepsei pentru cei nelegiuiți. Totodată, subliniază suferința celor credincioși și speranța lor într-o viitoare izbăvire.