Io-s băiat de capitală, tripat să spun povești.
Ăsta e orașul meu, noi îi spunem București.
Cum ai intrat în oraș îți dai seama cu ce oameni ai de-a face și te cuprinde teama.
Dar noi aicea am crescut Vitan, Timpuri Noi.
Cartierul unde am trecut cu bine prin noroi.
Aici am toți oamenii mei, cazino, magazine, tot ce vrei.
Piețe, patiserii, florării pe stradă, Stanley Public Bet cocalar la coadă.
Cafenele pline de fete cu codițe.
Lângă-i supermarket, deci ai cum să-ți iei foițe.
Dar vezi pe unde ți-o arzi chill, că-i plin de civili.
Ce se țin după tine când pleci și vii.
Gabori deghizați în copii și tu știi că, na, doar îi vezi zi de zi.
La colț de bloc e câte un nonstop, băi tată.
Locu’ perfect de luat țigări la bucată.
Aici găsești părculețe, pe bănci cocalare.
Și lângă biserici, săli de calculatoare.
Dacă-i frig, nu te speria, nu tre’ să mergi departe.
Când vrei să-ți cumperi țoale, ai mall-ul aproape.
Uite așa îți zic, așa ne trăim viața.
Aici întâmpinăm cu bune, cu rele, dimineața.
În cartieru’ în care ne-am spart unul altuia fața.
Tot aici ne împăcam și ne jucam de-a fața.
Și uite așa se duce timpul, mă trezesc pierdut.
Mă trezesc crescut, vreau să iau tot de la început.
Că știu ce mi-a lipsit, și ce-am avut, ce-am cumpărat și ce-am vândut, ce am câștigat și ce-am pierdut.
Aici m-am născut, îți mulțumesc, Doamne.
Aici am fumat prima oară într-un cui 10 grame.
Aici am fumat prima țigară, mi-am luat prima palmă.
Tot aici, în cartier, am avut prima dramă.
Aici îți zic drept, când eram cu joint-u’ în buze.
Mi-am vândut frații și-apoi am venit să-mi cer scuze.
Și fiindcă toți știau că-s prăjit, dar băiat.
Bineînțeles, frate, că m-au iertat.
Și uite-așa ne-am apucat, cu toții de hip hop.
Când cântăm îi facem pe alții să dea din cap.
Pur și simplu’ altceva nu-mi vine să fac, în fine.
Mă duc la facultate, dar în cap am doar rime.
Și le scriu pe telefon, frate, îți zic drept.
Și când ajung acasă le transcriu în notepad.
Pentru orice rapper care asculți, ai grijă de tine, NELI, AMENTI, Selective, numai bine, numai bine, numai bine, numai bine, numai bine, numai bine, numai bine, numai bine. Numai bine, nananana numai bine.
Sensul versurilor
Piesa descrie viața și amintirile din cartierul natal, cu bune și cu rele. Artistul reflectă asupra trecutului, greșelilor și a evoluției sale, exprimând recunoștință pentru experiențele trăite.
