Bătrânul verde mal
Margine de drum
Sărută apa dulce
Ce-l macină acum.
Numai de-ai vrea
Gândul rău să alungi
Corabia cu pânze
Atunci ai s-o ajungi.
Lumea-i obosită
Putere nu mai are
Corabia s-o prindă
S-o arunce-n mare.
Încearcă să-nțelegi
Ce altul nu pricepe
Tot ce-i mai frumos
De aici încolo începe.
Corabia cu pânze
Dusă de vânt bun
Pe mare plutește
Și vântul urlă-acum
Păsările cântătoare
Zboară dinspre mal
Și vestesc de stâncile din larg.
Numai de-ai vrea
Gândul rău să alungi
Corabia cu pânze
Atunci ai s-o ajungi.
Lumea-i obosită
Putere nu mai are
Corabia s-o prindă
S-o arunce-n mare.
Încearcă să-nțelegi
Ce altul nu pricepe
Tot ce-i mai frumos
De aici încolo începe
Sensul versurilor
Piesa vorbește despre depășirea obstacolelor și găsirea frumuseții în viitor. Corabia cu pânze simbolizează oportunitatea și speranța, încurajând ascultătorul să alunge gândurile negative și să persevereze.