Frunzuliță trei sulfine,
Să-ți fie, neică, de bine,
Să-ți fie bine sau rău
Nu-ți mai sunt drăguță eu,
Chiar de mi-o fi rău sau bine
Nu te-oi mai iubi pe tine.
Că dragostea mea curată
Ai spus-o la lumea toată,
Poți să mai spui înc-o dată
Nu te-oi mai iubi vreodată,
Să nu mai vii pe la poartă
Cum veneai și altădată.
De-acum să nu-mi mai ții calea,
Noaptea nu mai cunosc valea,
Nici poteca din grădină
Pe unde mergeam de mână,
Buturugile din poartă
Unde ne iubeam odată.
Sensul versurilor
Cântecul exprimă o despărțire dureroasă și o acceptare resemnată a faptului că dragostea s-a terminat. Persoana respinge orice încercare de împăcare și își ia adio de la trecut.