Iubirea ta-i un colț de cer,
Ce m-a-nvățat să cred, să sper!
Că fericirea e o stea,
Ce-o pui mereu în palma mea.
Mă sting de dor când tu nu ești!
Dar știu și simt că mă iubești!
La pieptul tău mi-e viața rai,
Nu vreau departe să îmi stai! (bis).
Iubirea ta-i un colț de cer,
Ce m-a-nvățat să cred, să sper!
Că fericirea e o stea,
Ce-o pui mereu în palma mea.
Chiar dacă lumea s-ar sfârși,
La pieptul tău m-ai ocroti.
Și ne-am iubi la fel de mult,
Până la capăt de pământ! (bis).
Iubirea ta-i un colț de cer,
Ce m-a-nvățat să cred, să sper!
Că fericirea e o stea,
Ce-o pui mereu în palma mea.
Sensul versurilor
Piesa exprimă o iubire profundă și protectoare. Persoana iubită este văzută ca un colț de rai, o sursă de fericire și siguranță, oferind protecție chiar și în fața sfârșitului lumii.