Ce credeai neicuț-al meu
C-am să mor de dorul tău,
Neicuță, te-ai înșelat
Că eu demult te-am uitat,
La tine nu mă gândesc
Nu mai vreau să te-ntâlnesc.
Dar acum vezi, neic-al meu,
Că te arde dorul meu,
Dorul meu te-a-mbătrânit
Și umbli tot necăjit,
Plânge inima în tine
Și-ai vrea să te-ntorci la mine.
Știu, neicuță, că ai vrea
Să mai fiu iară a ta,
N-ai vrut să mă prețuiești
Azi degeaba te căiești,
Rămâi, neică, sănătos,
Că n-ai știu ce-i frumos.
Refren:
Nu vreau să-ți văd ochii tăi,
Am uitat, neică, de ei,
Am uitat și gura ta
Ce cu foc mă săruta,
Tu ai crezut că faci bine
Dacă te despărți de mine,
Ai crezut că iei mai mult
Și-ai pierdut și ce-ai avut.
Sensul versurilor
Piesa exprimă sentimentele unei femei care a depășit o relație în care nu a fost prețuită. Ea constată că fostul partener regretă acum despărțirea, dar ea nu mai este interesată de o împăcare, fiindcă a învățat să fie independentă și să nu mai sufere din dragoste.