În mintea mea chipul tău îl zăresc,
Printre gânduri eu cu tine hoinăresc.
Prin amintiri eu rătăcesc,
În vis trăiesc.
Uneori drumul tău îl păzesc,
Doar iluzii iar în mine făuresc.
Ce-a fost mai bun eu regăsesc,
În jur privesc.
Te văd cum îmi zâmbeai cuceritor
Și mâna cum îți tremura de dor.
Îți mai aduci aminte vorbele tale
Mi le spuneai ades, cuvinte goale… vorbele tale…
Îți mai aduci aminte râsul… plânsul!?
Prin amintiri eu acum răsfoiesc,
Ploi și soare între noi se lipesc.
Din amintiri aleg acum
Un vis nebun.
Sensul versurilor
Piesa explorează sentimentul de nostalgie și dorința după o relație trecută. Naratorul se pierde în amintiri, retrăind momente frumoase, dar și realizând că multe au fost doar iluzii sau cuvinte goale.