Casa bătrânească nu se vinde
Nu se vinde locul cel mai sfânt
Încă vin copiii să colinde
Nu știu că bătrânii nu mai sunt >bis
Refren
Casa bătrânească nu se vinde
Nu se vinde pragul părintesc
Din atâtea locuri dragi și sfinte
Ochii mamei încă ne privesc >bis
Bani ar trebui la fiecare
Toți avem copii și viața-i grea
Însă cum să vinzi fereastra care
Stă măicuța și ne așteaptă >bis
Și de-ar vinde-o cineva îndată
Și i-ar pune și ferestre noi
De-om trece pe lângă ea vreodată
S-ar uita ca la străini la noi
Casa bătrânească nu se vinde
Nu se vinde pragul părintesc
Din atâtea locuri dragi și sfinte
Ochii mamei încă ne privesc >bis
Om pleca și noi din lumea asta
Și părinții sus ne-or întreba
Ce mai face casa lor cea dragă
Cine are azi grijă de ea >bis
Mă-ntrebară plugul din ogradă
Mă-ntreba de horele din sat
De biserica din deal de coastă
Cineva de-o mai tămâiat
Ei nu știu de secolul vitezei
Că poate ne-am orășenizat
Casa părintească nu se vinde
Nu se vinde locul cel mai sfânt
Unde vin copii să colinde
Nu știu că părinții nu mai sunt
Nu se vinde casa părintească
Unde mergi de paște și crăciun
Noi trăim în legea strămoșească
Doamne ai tu milă de români
Noi trăim în legea strămoșească
Doamne ai tu milă de români
Noi trăim în legea strămoșească
Doamne ai tu milă de români.. Doamne!
Sensul versurilor
Piesa exprimă regretul pierderii valorilor tradiționale și a legăturii cu casa părintească. Vorbește despre importanța păstrării amintirilor și a respectului pentru moștenirea lăsată de generațiile anterioare, într-o lume modernă care tinde să uite de aceste lucruri.