Câte-am făcut eu pe lume,
Omule…
Niciodată nu le-oi spune,
Omule…
Ref:
Știe numa’ D-zeu
Câte-s în sufletu’ meu
Câte-s în sufletu’ meu,
Mai omule…
Numa’ D-zeu îmi știe
Doru’ din copilărie
Doru’ din copilărie,
Omule…
Tot românu’ are-un dor,
Mai omule…
Unu-i greu, altu-i ușor,
Mai omule…
Ref:
Pe omu’ cu doru’ greu
Să-l ajute D-zeu
Să-l ajute D-zeu,
Mai omule…
Și pe cel cu dor mai mic
L-oi înveseli un pic
L-oi înveseli un pic,
Mai omule…
De-aia nu fi supărat,
Mai omule…
Că la dor este un leac,
Mai omule…
Ref:
Îi un leac moroșenesc
Cântec mândru românesc
Cântec mândru românesc,
Mai omule…
Din inima codrului
Pe placu’ românului
Pe placu’ românului,
Mai omule…
Îi un leac moroșenesc
Cântec mândru românesc
Cântec mândru românesc,
Mai omule…
Din inima codrului
Pe placu’ românului
Pe placu’ românului,
Mai omule…
Sensul versurilor
Cântecul exprimă dorul profund resimțit de români și credința în Dumnezeu ca alinare. El este văzut ca un leac moroșenesc, un cântec mândru care izvorăște din inima codrului și aduce bucurie.