Ieșii și eu la șosea
Să mă-ntâlnesc cu neica,
Mă uitai în drum și-n jos,
Dar fără niciun folos,
O luai pe drum la vale
Că doar mi-oi ieși în cale.
– Trecui pe la poarta ta
Lumina-n casă ardea,
Bradul ți se-mpodobea
Fetele-l înconjura
Cu vinele mi-l stropea
Că e sâmbătă seara
Și-asta este datina.
Când ieși mâine la șosea
Și-o trece mireasa ta
Cu cana să ia apa
Să te-apuce dorul meu
Cum m-a prins pe mine-al tău,
Să te poarte tot la mine
Că m-ai lăsat cu suspine.
– Oftează, puică, oftează,
Toată lumea să te crează
C-ai fost neicii amorează,
Amorează de demult,
Să nu crezi că te-am urât,
Te-am urât două, trei zile,
Și mi-e gândul tot la tine!
Sensul versurilor
O fată își exprimă durerea și dorul după ce a fost părăsită de iubitul ei, care se pregătește de nuntă cu altcineva. Ea își amintește de momentele frumoase petrecute împreună și speră ca el să simtă același dor pe care îl simte ea.