Viață, viață și iar viață,
Schimbătoare și glumeață,
Plâng unii că ești amară,
Alții că ești foc și pară,
Zic unii că ești frumoasă,
Alții mult prea păcătoasă,
Se mai zice că n-ai minte,
Câteodată prea cuminte.
Viață, viață, dragă viață,
Zic unii că ești de gheață,
Alții care n-au noroc
Că ești flacără de foc,
Zic unii că ești haină,
Alții blândă și blajină,
Eu te văd scumpă la față
Și treci ca un nor de ceață.
Viață, viață trecătoare,
Ești ca apa curgătoare
Plină ori învolburată,
Limpede sau tulburată,
Ești ca roua pe câmpie
Ori ploaia cu vijelie,
Ești ca ziua luminată
Ori ca noaptea-ntunecată,
Viață, viață păcătoasă,
Tu ești grea, dar și frumoasă,
Câteodată ești pripită,
Dar meriți din plin trăită.
Sensul versurilor
Piesa reflectă asupra complexității și ambivalenței vieții, evidențiind modul în care este percepută diferit de oameni. Viața este prezentată ca fiind schimbătoare, trecătoare, uneori frumoasă, alteori grea, dar întotdeauna demnă de a fi trăită.