Păi lasă-mă să pătimesc
Că n-am ştiut să iubesc, măi, măi
Păi lasă-mă să pătimesc
Că n-am ştiut să iubesc, măi, măi
C-am iubit un pui pe lume,
Dar n-am ştiut cum să-l ţin, măi, măi
Dar acum, de l-aş avea,
Numa’n braţe l-aş ţinea
Păi cine zice „puiu vine”
Are-un galben de la mine, măi, măi!
Păi zice „puiu vine” are un galben de la mine, măi, măi!
Cine zice c-a venit,
Îi dau salba de la gât, măi, măi
Inelul din dej’tu al mic, să-l văd bine c-a venit, măi, măi
Păi foaie verde, bob năut,
Spune-mi, neică, ce-ai făcut
Păi spune, neică ce-ai făcut
De n-ai mai îmbătrânit
Am băut vinul cu gheaţă
Şi-am dormit la mândra în braţe, măi, măi
Am băut vinul cu gheaţă
Şi-am dormit la mândra în braţe, măi, măi
Sensul versurilor
Cântecul exprimă regretul pentru o iubire pierdută și dorința de a schimba trecutul. Naratorul își asumă suferința ca o consecință a faptului că nu a știut să prețuiască iubirea la momentul potrivit și rememorează cu nostalgie momentele de tinerețe.