Aș vrea iar anii tinereții, și mintea mea de-acum
Azi știu ce-nseamnă rostul vieții
Pe care țel, pe care drum
Aș vrea să am azi înainte toți anii ce-au trecut
Să-mi cern aducerile-aminte,
Să-nmugurească alt început.
Acum aș ști să mă feresc de tot ce-a fost doar amăgire
Și cum aș ști să prețuiesc
Orișice clipă de iubire
De ce n-am anii tinereții și mintea mea de-acum
Dar zboară primăvara vieții
Nici nu știi când, nici nu știi cum.
Nu mi-am dat seama, oglinda mi-a spus
Că floarea vieții aproape s-a dus.
Al cui e chipul cu păr argintiu?
Nu știu, nu știu..
Dacă vreo zână din basme-ar veni
Să împlinească tot ce aș dori
N-aș vrea palate, n-aș vrea bogății
Nu, nu, nu nu..
Aș vrea doar anii tinereții și mintea mea de-acum
La clipa de răscruce a vieții
Să știu s-aleg cel mai bun drum
Aș vrea să am iar înainte toți anii ce-au trercut
Și-atâtea-nvățături de minte să le aștern drept început
I-aș da povața inimii
Să nu mai zburde în neștire
Și-aș învăța-o eu ce-ar fi adevărata fericire
De ce n-am anii tinereții și mintea mea de-acum
Dar nu poți merge-n trenul vieții decât un drum, un singur drum..
Sensul versurilor
Cântecul exprimă regretul pentru anii tinereții pierduți și dorința de a avea înțelepciunea de acum în trecut. Vorbitorul reflectă asupra alegerilor făcute și își dorește să poată trăi din nou, ghidat de experiența acumulată.
