Foaie verde și-o șipică,
Și-am o mandră mititică,
Taman la Urzica Mică,
Aș iubi-o, dar mi-e frică.
Și-aș lăsa-o să mai crească,
Vine altul s-o iubească.
Mai bine s-o iubesc eu,
Că-i fată din satul meu,
Mai bine s-o iubesc eu,
Că-i fată din satul meu, mai
Și-am o mandră mititică,
Taman la Urzica Mică,
Aș iubi-o, dar mi-e frică,
Aș iubi-o, dar mi-e frică.
C-aș lăsa-o să mai crească,
Vine altul s-o iubească.
Sensul versurilor
Cântecul exprimă dorința de a iubi o fată tânără din sat, dar și teama că, dacă o lasă să crească, altcineva o va lua. Naratorul preferă să o iubească el, fiindcă este din satul lui.