Mama mea, icoană sfântă,
Sărut mâna ta muncită
Și fața arsă de soare
Pe care-au curs lăcrimioare.
Vin, măicuță, de departe
Să-ți șterg lacrimile toate,
Să uiți, mamă, de oftat
Că prea mult m-ai așteptat.
De-aș putea, m-aș face vânt
Să-ți mângâi părul cărunt,
Toate florile din lume
Le-aș pune în a ta mână.
Ai muncit pentru copii,
Ai făcut din noapte zi
Și m-ai învățat de bine,
Domnul să-ți dea zile bune.
Mama, când mi-a fost mai greu,
Am cântat de dorul tău,
Am cântat la lumea-ntreagă
Dorul tău, măicuță dragă.
Și m-am rugat la tot ce-i sfânt
Să te țină pe pământ,
Să ai zile să trăiești
Și nepoții să-i crești.
Sensul versurilor
Cântecul exprimă dorul profund și recunoștința față de mamă. Este un omagiu adus sacrificiilor materne și o rugăciune pentru sănătatea și longevitatea mamei.