I. Heliade Rădulescu – Dulcamara

Dulcamara.
E bun de orice rău
Arcanul leacul meu,
Licoarea extrafină,
Ambrozia divină:
Lixirul eminent,
Lixir omnipotent!
Cum bei, îți ia cu mâna,
Căci el este fântâna,
Sorgintea și-a vieței,
Sorgintea tinereței.
Ș-apoi.. și-a frumuseței..
Compratelo, compratelo,
Că, iată-mă, mă duc.
E bun de orice rău
Arcanul leacul meu:
Și friguri,
Și lingoare,
Și tifos,
Și holeră,
Și oftica,
Și ciumă,
Cum bei, îți ia cu mâna.
Lepră,
Chelie,
Virus
Și râie,
Scrofuli,
Rahit,
Spasme
Și asme,
Revme,
Podalgă,
Lovă,
Scorbut,
Toate le spală.
Toate le stinge
Marea virtute-a leacului meu.
Cum bei, îți ia cu mâna,
Căci el este fântâna..
Toate le spală,
Toate le stinge
Și bătrânețea,
Și gârbovia,
Și căruntețea,
Și chiar orbia,
Și zbârcitura,
Și știrbitura,
Și ignoranța,
Și nebunia!
O, mare virtute-a leacului meu
Părul negrește,
Pielea albește
Și rumenește!..
Dinții.. -ntărește.
Dă și avere,
Oricât ai cere,
Chiverniseală
Fără tocmeală;
Pe cearlatanul
Face om mare,
Pe calpuzanul –
Om de onoare,
Pe ucigașul –
Diregător,
Pe fur de frunte –
Judecător.
Pe sceleratul
Reîntregește,
Pe cotoroanța
Întinerește!..
Glorie mare
Leacului meu!!!
Cum bei, îți ia cu mâna,
Căci el este fântâna,
Sorgintea tinereței,
Sorgintea frumuseței,
Mehenghiul de candoare,
Patentă de onoare,
Patentă de martir,
Divinul meu lixir!
Glorie mare leacului meu!!!
Cum bei, ești patriot,
Al Bruților nepot,
Celebru liberal,
O dată năciunal;
Celebru, celebrissim,
Arhipatriotissim,
Și memebru doctorissim
FRĂȚIEI MEDICALE!
O! marea ta minune, ce nu se poate spune,
De leac omnipotent!!!
Licoare extrafină!
Ambrozie divină!
Al cerului agent!
Lixir omnipotent!
Compratelo, compratelo,
Că, iată-mă, mă duc!

Sensul versurilor

Cântecul prezintă un leac miraculos, Dulcamara, care promite vindecare, tinerețe și chiar îmbunătățirea statutului social. Vânzătorul ambulant își laudă marfa, exagerând beneficiile și atrăgând potențialii cumpărători cu promisiuni grandioase.

Lasă un comentariu