Ierbaru :.
Frate, îți mai aduci aminte cum am început?
Să începem cu sfârșitu’ sau să o luăm de la început?
Din caterincă-n caterincă am început chiar să cântăm
Cel mai important e, însă, să nu uităm
De unde am plecat, cum singuri ne-am ridicat
Când am fost în genunchi, dar n-am lăsat capul plecat
Cum dădeam pe negative de la Freaka furate
Că nu eram în stare să le facem noi pe toate
KliBru :.
Știu, frate, mi-aduc aminte de parcă ar fi fost ieri
De melodii cu versuri făcute parcă după 20 de beri
Dar fii sincer și spune cum am început noi
De primul contact cu muzica, Ejayu de la scara 2
Dacă aș putea, aș reda acum acele versuri
Dar totul e-ncetoșat, n-au mai rămas decât frânturi
Decât imagini cu întrerupătoare și 4 ochi tulburi
Privind în trecut constat, erau alte vremuri.
Ierbaru :.
Mulți nu înțeleg ceea ce ai spus tu acum
Căci eram începători, eram la început de drum
Dar și acum mă regăsesc în același punct de plecare
Am la bord 20 de beri, dar încă stau în picioare
Cât despre întrerupătoare, îți spun, mi-e chiar rușine
Că piesa noastră n-avea sens, n-avea nici măcar rime
Din nou lumea nu înțelege, dar asta nu contează
Eram și încă suntem doi puști care visează.
KliBru :.
Visăm, dar visele astea, într-un fel ne alimentează
Ne umplu viața de speranță, chiar și intenția contează
Din start îți spun că vârsta ne dezavantajează
Lumea nu ne ia în serios, dar asta ne distrează
Speranțe are oricine, de la viață vrea mai mult
Eu nu-mi imaginam că voi ajunge chiar să cânt
Așa că arunc vorbe-n vânt, despre vremuri de demult
În care 2 copii descoperă muzica, vrând-nevrând.
Sensul versurilor
Piesa este o rememorare nostalgică a începuturilor muzicale a doi prieteni. Ei își amintesc de primele lor încercări, de obstacolele întâmpinate și de visele care i-au motivat să continue.