Petale, culoare, goale.
Săruturile tale-s amare, iubirea ne moare..
Bună dimineața suntem amândoi
Cu haine pe noi dar în suflete goi
Ceasul ăsta luat de ziua mea
Acum merge înapoi.
Pentru prima oară, transpir dar mi-e frig.
Petale din florile fără culoare
Și cioburi din vaze acum goale
Săruturile tale-s amare
Au gust de trădare
Petale, alerg să arunc cât mai departe
Inelele noastre în mare
Sub cerul ăsta gri fără soare
Iubirea ne moare.
Mă plimb iar prin casă și ard ca un vulcan
Îmi beau vinul la geam
La telefon n-am sonor
Că încerc să ignor numele tău
Când apare pe ecran
Rochia neagră și un zâmbet perfect
Or să ascundă orice sentiment
Cu tocuri înalte calc petale fără regret.
Petale din florile fără culoare
Și cioburi din vaze acum goale
Săruturile tale-s amare
Au gust de trădare
Petale, alerg să arunc cât mai departe
Inelele noastre în mare
Sub cerul ăsta gri fără soare
Iubirea ne moare.
Doar țigări nestinse, scrum
Numai porți închise, pe drum
Oh. flori uscate, triste, moarte
Stau cuminți în vaze sparte
În care au rămas doar..
Petale din florile fără culoare
Și cioburi din vaze acum goale
Săruturile tale-s amare
Au gust de trădare
Petale, alerg să arunc cât mai departe
Inelele noastre în mare
Sub cerul ăsta gri fără soare
Au rămas doar petale
Sensul versurilor
Piesa descrie durerea unei despărțiri cauzate de trădare. Protagonista se confruntă cu amintiri amare și încearcă să se elibereze de trecut, aruncând simboluri ale relației și ascunzându-și sentimentele în spatele unei aparențe perfecte.