Mă întreb zâmbind, de ce mă minți
Că mă lupt singur contra tu și contra timp
Oare ce simt, și de ce nu mai sunt eu
Totul mi se pare străin până și interiorul meu
E din ce în ce mai greu
Sufletul mă apasă
Indiferența doare a fratelui, indiferent îi pasă
Lasă-te purtat de dor, rupe-te de probleme
Pe bune evadează, zâmbește uitând de ele
E problemă complicată când viața e de vină
Depedenți de iubire
Ca un drogat de h*****ă stima
Pentru cel ce recunoaște
Că a plâns pentru o fată pe care a iubit-o
C****e nu e de râs
Că doare, man, a dracului să vezi că pleacă
Și în urma ei rămân lacrimi care te îneacă
Primul sărut, ultima ceartă te încarcă
Și totul se termină chiar când speri că o să meargă
____________________________
Refren X2
Indiferent cu viața lor
Indiferent cu cine vreau
Fac ce îmi place până mor
Indiferent că stau
Indiferent că nu mă placi
Indiferent rămân
Indiferent sunt eu al dracului un artist român nebun.
E o piesă de poveste din care tu să reții
Că nimic nu se termină, mâine e următoarea zi
Și vei știi că niciodată nu poți afirma corect
Nu ești singurul din lume care ține durerea în piept
Pregătește-te să crezi în minciuni ce-ți promit
Că femeia te iubește și o să ai ce ți-ai dorit
Amintește-ți că la greu toată lumea te ascultă
Și nu mai unu sare în ajutor și poate te ajută
Revenind la iubire parcă totul e un război
Se distrug unii pe alții și regretând apoi
Zâmbește fericit și fii mulțumit că ai fost rănit
Trântit la pământ, resemnat, dezamăgit
Fii mândru tinere, mai bine acum decât mai târziu
Fără iubire facem tot pământul pustiu
Și mai știu că acum e final și am să plec
Iubirea noastră dulce a cam dat-o în diabet.
____________________________
Refren X2
Indiferent cu viața lor
Indiferent cu cine vreau
Fac ce îmi place până mor
Indiferent că stau
Indiferent că nu mă placi
Indiferent rămân
Indiferent sunt eu al dracului un artist român nebun
Aceleași întrebări pe care mi le pui și mă deprimă
Și dacă o întrebi pe ea spunea că eu sunt de vină
Hai dă-o-n pastele mă-sii, aici e doar un prost
Iubirea noastră e ca un război grandios
Totul merge în declin și o privesc ca pe o scenetă
Deci pe bune crede-mă, tu ești bună și perfectă
Tu nu ai nici un defect, mi le-ai dat mie pe toate
Mulțumesc pentru tot, păstrez totul până la moarte
Bun
Deci până acum am fost un singur pion jucat pe degete
Și judecat ca ultimul om
Iau somn fără voie, nopțile albe sunt pline
Dacă vrei să fiu mai dulce dă-mă cu miere de albine
Ține-te bine de c****e așa îmi zicea un frate
Și ai grijă la femei că astea te-njunghie-n spate
M-am prăbușit că doare dar mă ridic cu arme
Nu încerca să-mi vorbești că îți răspund cu două palme
____________________________
Refren X2
Indiferent cu viața lor
Indiferent cu cine vreau
Fac ce îmi place până mor
Indiferent că stau
Indiferent că nu mă placi
Indiferent rămân
Indiferent sunt eu al dracului un artist român nebun
Sensul versurilor
Piesa descrie durerea și dezamăgirea într-o relație destrămată, unde indiferența și minciunile au dus la suferință. Artistul exprimă frustrarea și resemnarea față de pierderea iubirii, dar și hotărârea de a merge mai departe, indiferent de obstacole.