O bătrână într-o gară
A-ntâlnit o fetișoară
-Măicuță te-aș întreba
Unde e Târgoviștea?
Fetițo, fetița mea
Că nu știu, sunt străină
Sunt venită de la țară
Fetițo, fetița mea!
C-am primit și eu scrisoare
De la băiatu-al mai mare
A plecat de lângă mine
S-a-nsurat și-i este bine
Fetițo, fetița mea
Și-ăla mic m-așteaptă-n gară
Că mă știe bolnăvioară
Fetițo, fetița mea.
Nu știu ce-o fi pățit
De băiatul n-a venit
Poate drumu-am rătăcit
Poate drumu-am rătăcit
Fetițo, fetița mea
Că nu văd pe nimenea
Văi de inimioara mea
Fetițo, fetița mea.
Și fata s-a aplecat
Și mâna i-a sărutat
– Nu mai plânge maica mea
Că eu îți sunt nora ta
Fetițo, fetița mea
Te-așteptam să vii cu noi
Mama pentru amândoi
Măicuță, măicuța mea
Sensul versurilor
O bătrână ajunge într-o gară, căutându-și fiul. Ea se simte pierdută și tristă, dar spre final descoperă că fata pe care o întâlnește este nora ei, venită să o ia acasă.