Refren:
De ce să ud o floare dacă-i ofilită
Chiar de-aș face-o n-ar mai fi la fel
Atâtea ploi noi și praful se ridică
Doar că te-ai secat, te-ai înecat
Numai în noroaie.
Strofa:
Noi nu ne plângem niciodată, fato
Lasă-mă să mă iubesc, no
Eu nu fac iluzii, tu nu fii naivă, no
Lasă-mă să crezi că:
Unii spun să nu mai bla-bla, nu-i aud
Poate contează ce spun, dar eu fac ce vrea sufletul
Și ce-a rămas în tine, nici măcar un déjà-vu
Eu nu port ură, baby, nu vreau să-mi știi zâmbetul.
Bridge:
No, cred că sunt floare ofilită, baby
No, nu putrezesc, da’ frunzele sunt otrăvite.
Refren:
De ce să ud o floare dacă-i ofilită
Chiar de-aș face-o n-ar mai fi la fel
Atâtea ploi noi și praful se ridică
Doar că te-ai secat, te-ai înecat
Numai în noroaie
Sensul versurilor
Piesa exprimă sentimentul de dezamăgire într-o relație în care una dintre părți s-a 'secat' emoțional. Naratorul refuză să investească energie într-o relație care nu mai poate fi salvată și își afirmă independența emoțională.