Kefren – Ultimul Rând

Viața nu-i decât o cursă cu obstacole,
Sunt condiții extreme, sentimentele-s perisabile
Și-alergi și-apar probleme, satira prea devreme
Și-alegi cărări din semne, și mergi cu umbra alene.
Și motivație zero nene, nu caut avere
-S un motor fără curele, gladiator fără arene
Încă-s confuz.. că nu mi-am reparat busola
Și-s iarăși pe interior scindat în două ca Roma.
Vin toate cu-n preț ca-n Cora, abstractu’ mi-e forma,
Văd rugină cum începe să devoreze cupola
În umbră pandesc tentacule și-ncep să mă sature
Ma trec toate apele, vreau un pion să mă apere.
E gălăgie-n laude, liniște, vorbesc faptele
Înot în benzină, critici vor să mă scapere
Scot lava din cratere, fricile? Arde-le
Marea schismă de când mi-am întors singur spatele

Sensul versurilor

Piesa descrie o luptă interioară cu obstacolele vieții și sentimentele perisabile. Vorbește despre confuzie, lipsa de motivație și dorința de a depăși fricile și criticile.

Lasă un comentariu