Strofa 1.
Oprește-te o clipă, privește-n jos, spune-mi ce vezi
Ești pe drumul pe care chiar ți-ai dorit să îl urmezi?
Chiar duci o viață fericită, lipsită de ispite?
Chiar așa? Hai să îți zic câte ceva din viața mea.
Nu am știut ce e aia copilărie fericită,
Într-o lume de cristal eram un ciob de sticlă.
O aud și acum pe mama țipând cu lacrimi în ochi
Când tata o bătea și nu se oprea de loc.
Tata termină, destul tata, oprește-te!
Las-o în pace, nu vezi cum îi curge sângele?
Gata mama, liniștește-te, totul va fi bine,
Sunt aici, promit să am grijă de tine.
Nu mă înțelegi greșit, vă iubesc la fel de mult,
Sunteți părinții mei și m-ați crescut cum ați putut.
La fel ca și pe frații mei, Gaby și Sterian,
Sunteți familia mea, cel mai de preț lucru pe care-l am.
Refren:
Nu mai vreau să aud cum plânge sufletul tău,
Ma doare, știi că mă doare, când te uiți spre cer.
Acolo voi fi eu, aproape de tine mereu.
Nu mai vreau să aud cum plânge sufletul tău,
Ma doare, știi că mă doare, când te uiți spre cer.
Acolo voi fi eu.
Strofa 2.
Eram la școală într-o clasă primară, început de vară
Când i-am văzut pe ai mei venind să mă scoată afară.
Hai să bem un suc, mi-au zis, hai să intrăm aici
Mă uitam și nu înțelegeam de ce erau triști.
Mama nu știa cum să mă ia să nu îi citesc durerea,
Însă vocea-i tremura și o trăda privirea.
Mami, Gaby, fratele tău mai mic a fost lovit
De o mașină, este în comă, nu se știe dacă o să-și revină.
Mama termină, zi-mi că nu-i adevărat!
Tata te rog, zi-mi că așa ceva nu s-a întâmplat!
Am început să plâng, ce puteam face mai mult?
Decât să sper că poate va fi iar ca la început.
Doctorii nu-i mai dădeau nicio șansă de supraviețuire,
Însă a luptat și acum e mult mai bine.
Gaby, fratele meu, ești totul pentru mine,
Chiar dacă voi muri, tot voi avea grijă de tine.
Refren:
Nu mai vreau să aud cum plânge sufletul tău,
Ma doare, știi că mă doare, când te uiți spre cer.
Acolo voi fi eu, aproape de tine mereu.
Nu mai vreau să aud cum plânge sufletul tău,
Ma doare, știi că mă doare, când te uiți spre cer.
Acolo voi fi eu.
Strofa 3.
Sunt întins pe spate cu ochii închiși și mă gândesc
La prima fată pe care am fost blestemat să o iubesc.
Îmi amintesc că a fost un joc pătat de lacrimi și durere,
Mintea-mi spune să tac, sufletul să mă descarc îmi cere.
Nu-i nicio plăcere să povestesc ce s-a întâmplat,
Cum ai putut să-mi spui că mă iubești după ce m-ai înșelat?
Nu înțeleg, eu chiar credeam că ții la mine.
Ții minte când am dat cu pumnu-n zid ca să nu dau în tine?
Stăteai în fața mea, plângeai, mă implorai să te iert,
Nici n-ai idee cât de greu am depășit acel moment.
Dar am întâlnit-o pe Andreea, viața mea s-a schimbat,
Prințeso, te iubesc chiar dacă nu prea ți-am arătat.
Păcat că nu pot fi ce ți-ai dorit oricât m-aș strădui,
Dar zi de zi fac tot ce pot ca tu să mă poți iubi.
Voi încerca să mă schimb și fii atentă la mine,
Mai bine mor decât să știu că te voi pierde și pe tine.
Refren:
Nu mai vreau să aud cum plânge sufletul tău,
Ma doare, știi că mă doare, când te uiți spre cer.
Acolo voi fi eu, aproape de tine mereu.
Nu mai vreau să aud cum plânge sufletul tău,
Ma doare, știi că mă doare, când te uiți spre cer.
Acolo voi fi eu.
Strofa 4.
Îți aduci aminte tata de acea seară
Când tu și mama v-ați certat, abia venise în țară.
Știu c-am venit la tine nervos și am început să țip,
Cuprins de furie, fără să-mi dau seama te-am jignit.
Știu c-ai suferit tata și-mi pare foarte rău,
N-ai lăsat să se vadă dar știu că așa faci tu mereu.
Regret nespus de mult ce s-a întâmplat, te rog să mă ierți,
Mă simt prea singur între blestemății ăștia de pereți.
Îmi pare rău că aceste amintiri dureroase
Au ieșit la suprafață și nu vor să-mi dea pace.
Dacă aș putea da timpul înapoi aș șterge tot
Cu un burete, dar nu pot și acum trăiesc printre regrete.
Îți vezi aproapele pe punctul de a fi îngropat,
Întins pe o masă cu lumânări la cap, s-a terminat.
Atunci începi să te întrebi pentru ce te mai zbați,
Că până la urmă toți sfârșim lângă o cruce îngropați.
C-am asta este ce am avut de spus, iar tu,
Dacă ai simțit ce am simțit și eu, mergi mai departe…
Refren:
Nu mai vreau să aud cum plânge sufletul tău,
Ma doare, știi că mă doare, când te uiți spre cer.
Acolo voi fi eu, aproape de tine mereu.
Nu mai vreau să aud cum plânge sufletul tău,
Ma doare, știi că mă doare, când te uiți spre cer.
Acolo voi fi eu.
Aproape de tine mereu.
Sensul versurilor
Piesa explorează traumele din copilărie, pierderea și regretele, dar și speranța unui nou început. Vorbește despre relațiile dificile cu familia, pierderea fratelui, dezamăgirile în dragoste și dorința de a proteja pe cei dragi.