Mândră floare din Bihor
Poartă badea-al meu cu dor,
Vânt bătea, pana-i clăte’,
La inimă mă topea.
Haida bade-n deal la peri
Să te-ntreb ce-ai făcut ieri:
Ori ai fost la coasă-n rât,
Ori la mândre de iubit?
Ardă-ți, bade, casa-nchisă
De ce m-ai ținut în prinsă,
Casa și ocolul tău
C-ai mâncat norocul meu.
Cine iubește și lasă
Ardă-l focu-nchis în casă,
Mânce-i grâul pițigușii
Și mintea din cap grelușii.
Fost-ai, bade, cât ai fost
Și de dulce, și de post,
Ai fost tânăr ca florile,
Dar te-o-mbătrânit mândrele,
Fost-ai dragoste-nfocată
Cu șapte mândruțe-o dată.
Vers refren:
Nu, măi lele, nu, măi, na!
Sensul versurilor
Cântecul exprimă dorul și reproșul unei femei față de iubitul ei, amintindu-și de momentele dulci, dar și de infidelitățile acestuia. Ea își exprimă dezamăgirea și regretul pentru timpul pierdut.