Muierea te face
Bogat și sărac,
Muierea te culcă
Și te bagă-n pat,
Muierea te-nalță,
Muierea te coboară,
Muierea te bagă-n
Dragoste și-n boală.
Hei, leliță, lelișoară,
Ochii tăi mă bagă-n boală!.
Muierea iubește
Și-apoi părăsește,
Muierea suferă
Și iar pătimește,
Muierea le face,
Muierea le desface,
Muierea le face
În lume pe toate.
Hei, leliță, lelișoară,
Ochii tăi mă bagă-n boală!.
Strigătură:
Nici aceea nu-i femeie
Care n-are paie-n pat
Și-un drăguț lângă bărbat.
Muierea te face
Din moșneag fecior,
Muierea te bagă
În dragoste și-n dor,
Muierea-și face bărbatul
Cum nu-i pe lume altul.
Hei, leliță, lelișoară,
Ochii tăi mă bagă-n boală!.
Tu, femeie cu bărbat,
Nu mă străjui prin sat,
Lasă-mă cu mândrele,
Ele-mi fac plăcerile,
Cu mândruțele beau vin
Și iară la tine vin.
Hei, leliță, lelișoară,
Ochii tăi mă bagă-n boală,
Sprâncenele mă omoară,
Sprâncenele mă omoară!
Sensul versurilor
Cântecul explorează complexitatea rolului femeii în viață, evidențiind atât puterea ei de a aduce fericire și prosperitate, cât și capacitatea de a provoca suferință și dor. Versurile subliniază influența omniprezentă a femeii asupra destinului bărbatului, de la tinerețe la bătrânețe.