Strigătură:
Ei, lume, Todoruț,
Du-te-n lume să mă uiți!.
Tulai, Doamne, Todoruț,
Dacă bei toate le uiți,
Tu la birt, muierea-acasă
Stă cu vecinul la masă.
Strigătură:
Ei, lume, Todoruț,
Du-te-n lume să mă uiți!.
Bagă seamă, Todoruț,
Că tu ai prieteni prea mulți,
Pădurarul lemne-ți dă
C-ai nevastă tânără.
Strigătură:
Todorică, Todorică,
Mai ia mâna de pe sticlă!.
De muiere n-ai habar,
Ea se duce la primar,
Ăsta-i maistor la semnat
Și la mândrele din sat.
Strigătură:
Că omul de supărare
Mai bea două, trei pahare,
Că eu beau cu prietenii
Și șogorii muierii.
Bagă seamă, Todoruț,
Că tu ai prieteni prea mulți,
Și notarul, și primarul,
Popa și cu pădurarul.
Strigătură:
Că primarul satului
Rupt-o chinga patului,
Dar vine șeful de post
S-o tocmească cum o fost.
Vai, săracul Todorică
Nu ia mâna de pe sticlă,
Zi de zi o face lată,
Bată-o nevoia să-o bată.
Strigătură:
Eu-s Todoruț din Surduc
Am bucate, dar nu vând,
Numai cumpăr cântărind,
Iubesc mândrele pe rând.
Sensul versurilor
Piesa descrie ironic viața lui Todoruț, un bărbat care preferă să bea la birt în loc să se ocupe de soția sa, care profită de situație. Versurile satirizează relațiile sociale din sat și slăbiciunile umane.