Foaie verde mărăcine,
Dine, Dine, Constantine,
Dine, Dine, Dine, Constantine,
Amanetul meu la tine.
Dar ce fel de amanet?
Inelul din degetul drept,
Dine, Dine, Dine, Constantine,
Și inimioara din piept.
Nu mai am inima bună,
Mi-a căzut salba-n fântână,
Dine, Dine, Dine, Constantine,
Pune secera-n prăjină.
Pune secera-n prăjină,
Scoate-mi salba din fântână,
Dine, Dine, Dine, Constantine,
Că rămân fată bătrână.
Sensul versurilor
Cântecul exprimă disperarea unei fete care și-a pierdut inelul și salba, simboluri ale iubirii și speranței, și îl imploră pe Constantine să o ajute să le recupereze, de teamă să nu rămână nemăritată. Refrenul repetitiv subliniază intensitatea emoțiilor și sentimentul de urgență.