Florianrus, Ioana Ignat – Singura Greșeală

Noi doi
Singura greșeală pe care n-o regret
Singura amintire îngropată în secret
Noi doi
Singura rană din piept.
Noi doi
Singurul viciu care mi-a lipsit
Singurul adio ce m-a prins nepregătit
Noi doi
totul și nimic.
Și n-o să știm vreodată ce puteam să fim
Ne-ajută vântul să ne-amăgim.

Ne udă aceeași ploaie
Ne-ncălzește același soare
Ne învelim cu-același cer când nu-i ușor
Noi trăim aceleași patimi
Și vărsăm aceleași lacrimi
Ne mințim mereu că ne-am uitat ușor
Noi doi
Singura greșeală de care mi-e dor.
Noi doi
Singurul zâmbet cu subînțeles
Singurul blestem ce singură mi l-am ales
Noi doi
Ceva ce nu se întâmplă des.
Noi doi
Încă mă întreb de ce ne-am întâlnit
Da’ știi c-aș pune ziua aia pe repeat
Noi doi
Totul și nimic

Sensul versurilor

Piesa exprimă regretul dulce-amar pentru o relație trecută, văzută ca o greșeală unică, dar și ca o sursă de dor și amintiri puternice. Naratorul reflectă asupra impactului profund pe care l-a avut această relație, oscilând între acceptare și dorința de a retrăi acele momente.

Lasă un comentariu