Când ea te-a atras c-o privire sau cu-n surâs inocent,
Devii doar o pradă ușoară, pe loc, chiar din primul moment.
La dans, când își lasă obrazul încet peste umărul tău,
Ai impresia că lumea-ntreagă-i a ta și uiți ce e bine, ce-i rău.
Femeia e secretul, ades nebănuit,
Ea este începutul, tot ea e și sfârșit.
Ea lumea o rotește și amețești și tu,
Ești sclavul ei pe veci, de vrei sau nu.
În șoapte ea știe s-adune nectar și venin la un loc,
Ce dulce, ce dulce povară e dragostea ei, ce noroc!
Ea știe mereu care-i drumul pe care și tu-l vei urma,
Dar ți-e bine așa și acasă te simți doar când ești alături de ea.
Femeia e secretul, ades nebănuit,
Ea este începutul, tot ea e și sfârșit.
Ea lumea o rotește și amețești și tu,
Ești sclavul ei pe veci, de vrei sau nu.
Femeia e secretul, ades nebănuit,
Ea este începutul, tot ea e și sfârșit.
Ea lumea o rotește și amețești și tu,
Ești sclavul ei pe veci, de vrei sau nu.
Sensul versurilor
Piesa descrie puterea fascinantă și influența pe care o femeie o poate avea asupra unui bărbat. Ea este văzută ca un mister, un început și un sfârșit, capabilă să-l captiveze complet.