BANII ȘI PUNGUȚA
1, zice mintea omului (banu-i ochiul nu știu cui)
și de vrei să-l stăpânești, zi și noapte să muncești
apoi vine inima, că ar vrea și ea ceva
la inimă să-i tihnească, banul să se cheltuiască.
tarada-ram, tiridiridam x3
ii vai de punguța mea
2, ai un leu mai faci vreo trei (pentru pofta inimii)
din ce faci tot ai mai face, c-așa la inimă-i place
cât ai banii în punguță, poți ține vreo trei mândruțe
dar când banii s-au gătat, rămâi doar cu ce-ai pupat
tarada-ram, tiridiridam x3
ii vai de punguța mea
3, așa o zis nu știu-care (că banul te face mare)
știu eu ce o vrut să zică, dar păcat că punga-i mică
of, bănuț, bănuț, bănuț, cum să fac să fiți mai mulți
să se poată cumpăra traiul bun cu dragostea
Sensul versurilor
Piesa descrie conflictul dintre rațiune și dorință în gestionarea banilor. Mintea îndeamnă la muncă pentru a acumula, în timp ce inima vrea să cheltuie. În final, se constată că banii nu pot cumpăra totul, inclusiv dragostea.