Și-o să îți pară rău, pară rău, pară rău
Și-o să le pară rău, pară rău, pară rău
Și-o să îți pară rău, pară rău, pară rău
Și-o să le pară rău, pară rău.
De ce m-ai mințit
Cu ce ți-am greșit
Ai tăi nu m-au vrut
De la-nceput.
Și-acum o să le pară rău, pară rău
Și ție o să-ți pară rău, pară rău
Ți-am dat un inel
Să-ți spună și el
Că o să-ți pară rău.
Sufletul mi-era tot acoperit de limite și ții minte
Că ți-am zis frumos: „Hai, abține-te”
Și uită-te ce-ai făcut cu el, nu am liniște
I-ai zis, fără să știu: „Sesam, deschide-te”.
Mi-am dus inima la doctor, să vadă ce-i cu ea
Poate știe cum să facă el, să bată cum bătea
Mi-a zis: „La dragoste nu există tratament
Doar lacrima dată din suflet e medicament”.
Și-o să îți pară rău, pară rău, pară rău
Și-o să le pară rău, pară rău, pară rău
Și-o să îți pară rău, pară rău, pară rău
Și-o să le pară rău, pară rău.
De ce m-ai mințit
Cu ce ți-am greșit
Ai tăi nu m-au vrut
De la-nceput.
Și-acum o să le pară rău, pară rău
Și ție o să-ți pară rău, pară rău
Ți-am dat un inel
Să-ți spună și el
Că o să-ți pară rău
Sensul versurilor
Piesa exprimă regretul și dezamăgirea profundă față de o relație eșuată. Naratorul anticipează că partenerul și familia acestuia vor regreta modul în care l-au tratat, după ce i-a oferit dragoste și devotament. Refrenul repetitiv subliniază inevitabilitatea regretului.