Foicică de bujor, măi
M-o pus dracu’ să mă-nsor, măi
Foicică de bujor, măi
M-o pus dracu’ să mă-nsor, măi.
Ș-am luat-o cu avere,
Nu mi-e mie pă plăcere.
Mie nu-mi trebuie moșie,
Ci fata ce-mi place mie.
Mie nu-mi trebuie moșie,
Ci fata ce-mi place mie.
Cu moșia n-am ce face
Când fata mie nu-mi place.
Când o văd în ușa șurii
Gândești că-i mama pădurii.
Când o văd în ușa șurii
Gândești că-i mama pădurii.
Când se duce la obor
Fug vițeii de se-omor, măi.
Am avut și tri găini, măi
Și-o fugit pe la vecini, măi.
Am avut și tri găini, măi
Și-o fugit pe la vecini, măi.
Am avut și doi purcei
Ș-o murit de groaza ei
Și eu stau închis în șură
De frică că mi-a da gură.
Sensul versurilor
Cântecul descrie cu umor regretul unui bărbat căsătorit cu o femeie neatractivă, chiar dacă a adus avere în căsnicie. El preferă dragostea în locul bogăției și se teme de soția sa.