Aseară pe-nserate
Fecioara Maria
În Viflaim-cetate
Călătorind venea.
Și fiind obosită
Lăcaș își căuta
În Viflaimul mare
Nimenea n-o primea.
Atunci Sfânta Fecioară
Din Viflaim ieșea
Și intrând într-o poiată
De vite poposea.
Și printre dobitoace
Pe fânul cel stros
Născu Sfânta Fecioară
Născuse pe Christos.
Micuțul Iisus plânge
Maria-l mângâia
‘Nu plânge, Preaiubite
Căci Tu cunoști lumea.’
Căci lumea asta mare
Prin Tine s-a zidit
Și în această noapte
Nimeni nu Te-a primit.
Sculați creștini degraba
Și-aduceți un prinos
Și faceți loc la masă
Micuțului Christos.
La fiecare casă
Se-aud colindători
Colinda lor frumoasă
Răsună până-n zori
Colinda lor frumoasă
Răsună până-n zori.
Sensul versurilor
Colindul relatează nașterea lui Iisus în sărăcie, într-o poiată, după ce Fecioara Maria nu a găsit loc de găzduire în Viflaim. Îndeamnă creștinii să se scoale și să-i ofere un prinos micuțului Christos.