Mă uit în jur, văd doar zăpadă
Lacrimile stau să cadă
De pe obrazul înghețat.
Te aștept de-o veșnicie
Amintirea ta e vie
Nici buzele nu ți-am uitat.
Bradul l-am împodobit
De atâția ani n-ai mai venit
Să-ți iei cadoul de sub el
Și nopți întregi eu m-am rugat
Ca astăzi să te văd în prag
Să știi că te iubesc la fel.
Casa încă te așteaptă
Pe scară treaptă lângă treaptă
Sunt urmele pașilor tăi.
În dormitor iar mă îmbie
Un parfum de iasomie
Îngerii sunt mult prea răi.
Bradul l-am împodobit
De atâția ani n-ai mai venit
Să-ți iei cadoul de sub el
Și nopți întregi eu m-am rugat
Ca astăzi să te văd în prag
Să știi că te iubesc la fel.
Bradul l-am împodobit
De atâția ani n-ai mai venit
Să-ți iei cadoul de sub el
Și nopți întregi eu m-am rugat
Ca astăzi să te văd în prag
Să știi că te iubesc la fel.
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorul profund și singurătatea resimțite în perioada Crăciunului, cauzate de absența unei persoane dragi. Naratorul își amintește de trecut și speră la o reîntoarcere, dar este copleșit de tristețe.