Liviu Pustiu – Isabela

Refren:
Isabela, gura ta mi-a fermecat inima,
Ochii și gurița ta îi visez mereu noaptea.
Din clipa când te-am văzut,
La inima mi-ai căzut,
Te iubesc așa de tare,
N-ai în lume asemănare… bis

… REFREN…
Ești femeia potrivită,
De mine îndrăgostită,
Și eu te iubesc pe tine,
Și ne merge-n viața bine.

… REFERN… bis.
Dacă tu, fată, n-ai fi,
Ah, ce necăjit aș fi!
Isabela, viața mea,
Te visez mereu noaptea. bis.

REFREN… bis.

Sensul versurilor

Cântecul exprimă o dragoste profundă și admirație față de Isabela. Naratorul este fermecat de ea și își imaginează viața alături de ea, exprimând fericire și recunoștință pentru prezența ei.

Lasă un comentariu