Nu aseară, alaltăseară
Fluiera Gheorghe pe-afară,
Fluiera la el să ies
La război să nu mai țes.
Refren:
Jură dumneata,
Spune dumneata!
– Jur, jur, jur că este-așa!
Jură dumneata,
Spune dumneata
De mă iubește neica!.
Mă iubește, mă iubește,
Dar de lume se ferește
Că lumea e rea și spune
Și mă face de rușine.
Refren:
Jură dumneata,
Spune dumneata
Cum că cum, că nu-i așa!
Jură dumneata,
Spune dumneata
Cum că cum, că nu-i așa!.
Ieși, mândruțo, pân-afară!
Nu vezi că-i sâmbătă seară?
Dete soarele-n chindie
Și tu tot mai țeși, Marie!.
Refren:
Jură dumneata,
Spune dumneata
De mă iubește neica!
Jură dumneata,
Spune dumneata!
– Jur, jur, jur că este-așa!.
Fir-ai să fii tu, suveica,
N-auziși ce zice neica
Și tu război blestemat
Că mă ții până-nserat
Să tot țes, să țes, să țes,
La Gheorghe să nu mai ies.
Refren:
Jură dumneata,
Spune dumneata
– Jur, jur, jur că este-așa!
Jură dumneata,
Spune dumneata
De mă iubește neica!
Sensul versurilor
O fată este curtezată de Gheorghe, dar este reținută de munca la război de țesut. Ea își dorește să iasă cu el, dar este împiedicată de obligațiile sale și de teama de gura lumii.