Foie verde mătostat, mai
Gheorghiță cu păr frezat,
Numai umbla noaptea-n sat, mai
Că mândra s-a măritat, mai
Mândra ți s-a măritat, of of
Și-a prins milă de bărbat,
Nu se mai uită la tine
Vede satul și-i rușine
Și iar verde mătostat, mai
Merg pe drum și dau din cap,
Lumea zice că sunt beat, mai
Da’ sunt cu gândul plecat, mai
Da’ sunt cu gândul plecat, mai
La mândra mea din sat, mai
Sensul versurilor
Piesa descrie dezamăgirea unui bărbat părăsit de iubită. Acesta se simte pierdut și își exprimă tristețea, fiind afectat de faptul că mândra s-a măritat cu altcineva și nu-l mai bagă în seamă.