Măi Ioane, păr frezat,
Ce umbli noaptea prin sat
Pe la toate porțile
Și pierzându-ți nopțile,
Frumoasele-s măritate,
Iar urâtele-s culcate,
Degeaba umbli, Ionele,
După fete frumușele.
Ai venit și pe la mine,
Dar eu nu te-am vrut pe tine,
Pe la toate ai umblat
Și pricină le-ai cătat
Una că n-are avere,
Alta nu ți-i pe plăcere,
Cine umblă și alege
Până la urmă culege.
Măi Ioane cu mustață
Ce te-or strâns fetele-n brață,
Te-o strâns una, te-o strâns alta,
Numai atâta și gata,
Toate pe rând te-or lăsat
C-ai vrut fată de bogat,
Ai vrut fată cu avere
Și-amu’ te uiți după ele.
Ai gândit să te însori
Să-ți iei floare dintre flori,
Nu știu, bade, ce-i lua
Că ți-o cam trecut vremea,
Lasă, Ionele, averea
Și-i fă inimii plăcerea,
Tot c-o lingură mănânci
C-aceia cu boi și junci.
Sensul versurilor
Cântecul descrie un bărbat, Ioane, care caută o fată bogată, dar este refuzat de toate. Mesajul este că ar trebui să se concentreze pe fericire și dragoste, nu pe avere, deoarece toți ajungem la același sfârșit.