Ăsta-i jocul care-mi place
Și lumea să-mi deie pace,
Nici paharul nu li-i beau
Nici bărbatul nu li-i iau,
Că eu beau paharul meu
Și joc cu cine vreau eu,
La o parte, faceți loc,
Că mă pun de-amu’ pe joc.
Strigătură:
La o parte, faceți loc,
Că mă pun de-amu’ pe joc.
De trei zile de când joc
Nu m-am ostenit deloc,
Badea târâie-un picior
Parcă-i grebla pe ogor,
Hai, măi bade, un’ te duci,
Nici nu joci, numai ne-ncurci,
Ori te dor picioarele,
Ori ți-s mari ciubotele?!.
Strigătură:
Ori te dor picioarele,
Ori ți-s mari ciubotele?!.
Se uită lumea la mine
Că nu mă întrece nime’
Nici la horă la strigat,
Nici la fân la adunat,
Cine nu știe-a juca
N-are ce se apuca,
Haida, haida, feciorași,
După badea fluieraș.
Strigătură:
Haida, haida, feciorași,
După badea fluieraș.
Tare mi-s dragi horile
Ca la mierlă luncile,
Nu știu coase așa bine
Cum bat pământul sub mine,
Nu știu coase florile
Cum îmi merg picioarele,
Joacă badea nu glumește
De zici că se prăpădește.
Strigătură:
Joacă badea nu glumește
De zici că se prăpădește,
Sare colbu-n două părți,
La pământ îi pun pe toți!
Sensul versurilor
Piesa descrie bucuria de a dansa și de a petrece, subliniind abilitățile de dans ale interpretului și disprețul față de cei care nu se pot alătura distracției. Este un imn al încrederii și al bucuriei de a trăi.