Vunk:
Era miercuri spre joi,
Mă iubeai până la cer, și-napoi.
Două nopți mai târziu…
Nu puteam să zbor, sau să mai fiu…
Antonia:
Poza ta la minut,
O scrisoare și-atât,
Nimic mai mult…
Scria negru pe alb:
„Adio!” exclamat la final…
Refren:
Pleacă!
Mâine o să-mi treacă!…
Ce dacă…
Durerea a venit și numai
Pleacă!
Lasă-mă să mor,
De dor, fericirea mea, la naiba!…
Pleacă!
Vunk și Antonia:
Am rămas ca un orb…
Nu te mai văd la mine-n viitor…
Am rămas ca un mut…
Nici n-am mai apucat să te sărut!…
Refren:
Pleacă!
Mâine o să-mi treacă!…
Ce dacă…
Durerea a venit și numai
Pleacă!
Lasă-mă să mor,
De dor, fericirea mea, la naiba!…
Pleacă!
Mâine o să-mi treacă!…
Ce dacă…
Durerea a venit și numai
Pleacă!
Lasă-mă să mor,
De dor, fericirea mea, la naiba!…
Pleacă!
Lasă-mă să mor…
Vunk și Antonia:
Lacrimi numai-ncap,
Numai tu mi-ai dat lumea peste cap…
În loc să ne iubim…
Ne purtăm ca doi anonimi…
Refren:
Pleacă!
Mâine o să-mi treacă!…
Ce dacă…
Durerea a venit și numai
Pleacă!
Lasă-mă să mor,
De dor, fericirea mea, la naiba!…
Pleacă!
Mâine o să-mi treacă!…
Pleacă! Pleacă!
Mâine o să-mi treacă!…
Pleacă! Pleacă!
Mâine o să-mi treacă!…
Pleacă! Pleacă!
Mâine o să-mi treacă!…
Lasă-mă să mor…
Mâine o să-mi treacă!…
Lasă-mă să mor…
Mâine o să-mi treacă…
Lasă-mă să mor…
Mâine o să-mi treacă!
Lasă-mă să mor…
Mâine o să-mi treacă!…
Pleacă! Pleacă!
Sensul versurilor
Piesa descrie durerea unei despărțiri recente și impactul emoțional profund asupra celor implicați. Refrenul repetitiv "Pleacă! Mâine o să-mi treacă!" exprimă atât dorința de a depăși suferința, cât și disperarea resimțită în prezent.