Prin somn am prins văpaia unei lacrimi
Ce-o cântă gându-n dor nemărginit,
Aromă scursă-n focul ce mă clatini
A pieptului meu floare-n răsărit.
Ți-ating cu mâna lacrima prin noapte,
Parfum aprins de gând mă scaldă-n dor,
Și-ascult dansând cu dragostea prin șoapte
Cum mă transform în suflet de izvor.
Din care lacrimi curg, țâșnesc, se-nalță,
Plutesc pe aripi dulci de zburător.
Cu pașii tăi picioarele-mi se-ncalță!
Cu mâna ta de mână mă-nfior!
Și tremură albastră viața-n mine,
Sângele-mi râde-n vene clocotit,
Fiori de lacrimi curg acum spre tine,
Și simt că sunt atât de-ndrăgostit.
Sensul versurilor
Piesa exprimă o dragoste profundă și emoționantă, plină de dor și sentimente intense. Lacrimile devin un simbol al acestei iubiri copleșitoare, transformând persoana îndrăgostită într-un izvor nesecat de emoții.